Perioada călătoriei: 23-29 martie 2014
Am așteptat cu nerăbdare plecarea la Barcelona, mai ales că toți cunoscuții care fuseseră acolo nu încetau din a-mi spune cât de frumos este. Mă simțeam ca în una din acele conversații în care recunoști că nu știi ceva, iar persoana care te ascultă îți spune intrigată „Cum, nu știai asta?”. Nu, nu știam și nimic nu mă putea pregăti pentru ceea ce urma să văd.
CUPRINS
Transport și Cazare
Ziua 1: Casa Battlo – La Rambla – Museul de Artă Contemporană – Rambla del Mar – Muzeul de Ciocolată – Parc de la Ciutadella
Ziua 2: Sagrada Familia – Plaja – Teleferic – Montjuic – Fundația Joan Miro – Muzeul Național de Artă
Ziua 3: Palau de la Musica Catalana – Catedrala din Barcelona – Museu Frederic Mares – Muzeul Picasso – Bazilica Santa Maria del Mar – Muzeul Istoriei Catalane
Ziua 4: Parcul Guell – Stadionul Camp Nou
Ziua 5: Palatul Guell
Sfaturi și opinii
Transport și Cazare
Am decolat din București pe 23 martie, seara aproape de ora 19 cu Wizz Air. Cele 3 ore până acolo au părut interminabile, tot ce vroiam era să ajung la hotel, să dorm pentru ca a doua zi să mă bucur de mult lăudatul oraș al lui Gaudi. Am aterizat pe aeroportul El Prat de Llobregat, unde am mers 10 minute până să ajungem să ne ridicăm bagajele urmând indicații și având impresia de câteva ori că ne-am pierdut și că vom rămâne fără ele. Ora locală era în jur de 21.30, iar după calculele noastre (sau mai bine zis conform Google Maps) aveam de făcut un drum de o oră până la hotel. Totul a mers perfect: am luat bilete pentru Aerobus A2 cu care am mers 3 stații până la Placa de la Universitat, apoi am luat metroul pe linia L2 până la Encants. La metrou am fost ajutați de un băiat care lucra acolo să luăm bilete – trebuiau luate de la automate – și, văzându-ne cu bagaje, ne-a indicat să luăm liftul până pe peron.
Aveam rezervare făcută la Independencia Apartments și citesem noi pe net că dacă ajungi la o oră târzie nu vei găsi pe nimeni la recepție. Adevărul e că nu era nicio recepție – tot ce găseai era un aparat inteligent prin care se făcea plata cu cardul, introduceai datele tale și îți dădea cartelele de acces. Am avut câteva probleme în a ne da seama ce și cum, dar în vreo 20 de minute eram în minunatul nostru apartament de la etajul 5. Dar să vă povestesc despre apartament. Eu am fost de-a dreptul fermecată de el. Spațiul era mai mult decât suficient: dispunea de 2 dormitoare, living, bucătărie utilată, baie și balcon. Era modern și curat – ce poți să vrei mai mult? Aveam până și wi-fi la dispoziția noastră. Te simțeai ca acasă. Cât am stat acolo am observat două lucruri care mi-au plăcut: nu am văzut niciodată personal de-al hotelului, iar în fiecare dimineață când ieșeam din clădire și ne întâlneam cu „vecinii” mereu ne salutau. Mi s-a părut straniu cum totul era automatizat – când am venit am interacționat cu un aparat, când am plecat am lăsat cartelele de acces într-o cutie sigilată. Și asta a fost toată interacțiunea noastră cu hotelul. În orice caz, aș recomanda oricui merge în Barcelona să ia în considerare acest hotel: prețurile sunt bune, condițiile la fel și este situat perfect lângă metrou și aproape de centru.
Ziua 1
Hotel – Casa Battlo – La Rambla – Museul de Artă Contemporană – Rambla del Mar – Muzeul de Ciocolată – Parc de la Ciutadella – Hotel
Deși toate previziunile meteo spuneau că va fi frig și ploaie, vremea a ținut cu noi și ne-am bucurat de soare. Era superb și pentru că cel mai apropiat punct de informare turistică era la Sagrada Familia și pentru că vroiam să cumpărăm Barcelona Card de acolo am hotărât să mergem pe jos – nu erau decât 10 minute. Inițial am vrut să vizităm și Sagrada Familia în acea zi, dar deja coada era interminabilă la ora 11 și ne-am văzut de drum. Am mers foarte mult pe jos în acea zi ca să cunoaștem orașul și să ne obișnuim cu străduțele. Am trecut și pe lângă Casa Mila, tot una dintre creațiile lui Gaudi dar era în renovare.
Prima atracție pe care am vizitat-o a fost Casa Batllo, capodopera lui Gaudi al cărei design a fost finalizat în 1906. Era coadă, dar avansa foarte repede și chiar mi s-a părut simpatic când, după ce ne-a dat biletele, femeia de la casierie ne-a spus „Mulțumesc”. La intrare am primit videoguide-uri inteligente pe care le puteai folosi pentru a vedea mobilierul care lipsea din camere sau animații haioase. Casa merită vizitată, geniul lui Gaudi se regăsește în fiecare cameră și umblând pe coridoarele cu forme arcuite sau prin camerele atât de vii și pline de culoare imaginația începe să-ți zburde. Cu greu te înduri să pleci, mai ales că o dată ajuns pe acoperiș ești deja vrăjit de ce ai văzut. Și totuși trebuie să mergi mai departe.
Ne-am îndreptat spre Placa de Catalunya, unde ne-am odihnit pe o bancă, iar mai apoi am ajuns pe faimoasa stradă La Rambla. Multă lume pretutindeni, magazine, restaurante, florării, suveniruri, dulciuri – este ca un haos bine organizat. Consultând harta, am decis să căutăm Muzeul de Artă Contemporană. În drum am găsit o grădină ascunsă (abia acasă am aflat că purta numele de Jardins de Rubió i Lluch) și foarte frumoasă unde nu ne-am putut abține să nu stăm puțin. Muzeul de Artă Contemporană nu m-a impresionat, poate și pentru că am ajuns la concluzia ca nu prea înțeleg acest tip de arta – sau poate nu cel expus acolo.
Întorși pe La Rambla am încercat să găsim Palace Guell, dar se pare că am fost prea amețiți pentru a vedea ditamai indicatorul sau poate ne-a ademenit marea să mergem la ea. Așa că, iată-ne în port. Nu am menționat mai devreme, dar toată ziua un vânt puternic a ținut neapărat să mă ciufulească îngrozitor (lucru care s-a întâmplat în fiecare zi cât am stat acolo); imaginați-vă că în port era de două ori mai rău – puteai citi fericirea în ochii mei. Restul zilei a fost mai mult o plimbare haotică pentru că noi nu știam că lunea majoritatea muzeelor sunt închise. Așa am ajuns, din pură întâmplare, să vizităm Muzeul de Ciocolată – un muzeu mic, dar cu figurine reușite – și Parc de la Ciutadella care găzduiește Muzeul de Geologie și cel de Zoologie, un lac artificial, grădina zoologică, o fântână cascadă, Parlamentul Cataloniei, Arcul de Triumf și altele. Multe fiind închise, nu am putut decât să ne dăm cu barca.
Ne-am întors la hotel cu gândul să ne odihnim puțin și să căutăm un loc unde să mâncăm în seara respectivă. După o căutare intensă pe Trip Advisor am ales un restaurant numit după strada pe care era situat: Cera 23, fiind chiar recomandat în top 10 și având prețuri acceptabile. Este drept, ar fi trebuit să facem rezervare, dar au fost foarte amabili și au zis ca ne pot face rost de o masă în 20 de minute. Servirea a fost foarte bună, la fel și mâncarea. Au avut până și răbdarea să ne explice fiecare fel tradițional din meniu. Am ales ca aperitiv o salată cu piersici și brânză topită pe deasupra, iar la felul următor am servit o friptură de porc cu sos de mere și ghimbir; ambele au fost delicioase, m-aș întoarce oricând să repet experiența. Locul era intim, frumos decorat și cu muzică bună. Un sfârșit perfect pentru o zi plină.
Ziua 2
Hotel – Sagrada Familia – Plaja – Teleferic – Montjuic – Fundația Joan Miro – Muzeul Național de Artă – Hotel
Ne-am trezit de dimineață și ne-am echipat să stăm la coadă la Sagrada Familia, celebra bazilică a cărei construcție a început tocmai în 1882. Deschidea la 9, la 8.30 eram acolo și deja era coadă. Dar nu atât de mare ca în ziua precedentă. Am stat răbdători și ne-am făcut de lucru până am ajuns în față, dar puțin deranjați de praful care cădea de sus de unde se lucra la turnuri. Din afară bazilica este impunătoare, este ca un paznic rece și bătrân care veghează peste clădirile liniștite din jur. Eram nerăbdătoare să văd și restul, așa că ne-am grăbit să ne luam audioguide-urile și să pășim în interior. Nu cred că e posibil să descri sentimentul care pune stăpânire pe tine când intri. Atât de multă lumină, atât de multă căldură, formele sunt neașteptate, spațiul parcă este infinit – nici acum nu pot lega câteva cuvinte pentru a o descrie. Tot ce poți face este să privești și să simți vibrația locului. Și după ce te minunezi îndeajuns de mult realizezi că mai sunt 15 ani până când Sagrada Familia va fi cu adevărat gata.
Revenind în lumea muritorilor, am părăsit cu părere de rău bazilica cu promisiunea că într-o zi mă voi întoarce să o văd terminată. Următoarea oprire: plaja. Am luat metroul până la stația Barceloneta și am început căutarea. Sunt 4km de plajă, mă gândeam, cum am putea dă nu o găsim. Și aveam dreptate. Apa era superbă, albastră și curată, iar câțiva oameni curajoși făceau plajă profitând de soarele puternic din acea zi. Alții, cu picioarele în apă, căutau scoici. Ne-am plimbat pe plajă, marea a ținut neapărat să ne și ude puțin, dar cum să te deranjeze când priveliștea e parcă desprinsă dintr-un film? Mergând de-a lungul plajei, am ajuns la teleferic pe care l-am luat până pe dealul Monjuic. Este o experiență unică să treci peste apă într-o cabină mică cu încă 10 oameni lângă tine pe un asemenea vânt. Călătoria este destul de scurtă, iar când ajungi sus, tot orașul parcă se întinde la picioarele tale.
Montjuic este un parc montan care se întinde pe o suprafață mare și care și-a luat numele după un cimitir evreiesc din Evul Mediu. Scopul nostru era să ajungem la Muzeul Național de Artă Catalană și să vizităm ce mai găsim în drum. Dar nu a durat mult și am luat-o pe un drum prost care ne cobora de pe deal. Am mers destul de mult pe acel drum și ca să nu ne întoarcem tot pe acolo, am folosit GPS-ul care ne-a calculat o rută foarte interesantă off road care urca drept până la drumul pe care trebuia să fim noi de fapt. Continuându-ne drumul, am ajuns la Fundația Joan Miro, tot un muzeu de artă contemporană, despre care nu vă pot spune mai multe decât despre primul. Încă mai am de lucru până voi putea înțelege acest tip de artă.
Când am ajuns la Muzeul de Artă abia mă mai țineau picioarele. Vizita a început cu o pauză de 10 minute pe una din canapelele de la intrare. Muzeul merită vizitat, este foarte mare și bine organizat. Noi vroiam sa vedem lucrarea lui Picasso „Woman in Hat and Fur Collar” și cea a lui Dali, dar am admirat multe alte opere frumoase. Nu știu cât timp am rătăcit prin încăperile muzeului. Plecând de acolo doream să vizităm Grădina Botanică și Poble Espanyol (un sat spaniol), dar folosindu-se încă programul de iarnă erau deja închise, așa că ne-am îndreptat spre metrou.
Ziua 3
Hotel – Palau de la Musica Catalana – Catedrala din Barcelona – Museu Frederic Mares – Muzeul Picasso – Bazilica Santa Maria del Mar – Muzeul de Istorie Catalană – Hotel
Am început cea de-a treia zi pe ritmurile muzicii de la Palatul Muzicii Catalane. Dacă vreți să vizitați acest loc, țineți cont că se fac tururi numai cu ghid și la anumite ore. Interiorul este superb și am avut norocul să prindem un spectacol în timpul vizitei – era muzică jazz pentru elevi. Ghida ne-a lăsat să stam 10-15 minute să ne uităm, dar dacă ajungeți în Barcelona vă recomand să luați bilete pentru spectacolele care se țin acolo seara. Prețurile sunt accesibile, iar experiența va fi cu siguranță una deosebită. Aici ghida ne-a povestit că în Catalonia pe data de 23 aprilie localnicii sărbătoresc Ziua Sfântului George în care bărbații trebuie să ofere un trandafir, iar femeile o carte. Despre acest Valentine’s Day al spaniolilor puteți citi mai multe aici.
La câteva minute de mers pe jos se găsește Catedrala din Barcelona, o clădire impunătoare în stil gotic, unde ne-am odihnit câteva minute în timp ce-i admiram interiorul. De aici, căutând Muzeul Picasso, am găsit Muzeul Frederic Mares. Nu știam nimic despre el, dar ceva ne-a atras înauntru. Nu am regretat. Muzeul găzduiește o colecție impresionantă de sculpturi, dar și de obiecte pe care oamenii le foloseau în special în secolul al XIX-lea (ceasuri, evantaie, pipe, bijuterii, aparate de fotografiat și multe altele).
La Muzeul Picasso am stat cam 20 de minute la coadă, dar ne-a surprins că intrarea pentru studenți este gratuită. A fost o plăcere să privesc lucrările lui Picasso la vârsta de 14 ani, evoluția lui de-a lungul anilor și influențele pe care le-au avut alți artiști asupra picturilor sale. Aici veți găsi în special lucrările pe care le-a făcut în timpul cât a stat în Barcelona. Ne-a derutat puțin continuitatea camerelor, dar cu puțin efort am reușit să urmărim cronologic povestea din spatele geniului lui Picasso.
După vizita la muzeu am găsit Bazilica Santa Maria del Mar, însă era închisă până la ora 16.30 așa că am plecat în căutarea unui restaurant. Fiind în cartierul Barri Gotic erau atâtea opțiuni încât nu știam unde să ne așezăm. Până la urmă am ales Taller de Tapas, unde ne-a servit un român simpatic și dispus să ne ajute să alegem ceva specific – meniul nu ne spunea prea multe. Am mâncat calamar la grătar, un fel de bruschete cu rosii si pastramă, paella cu fructe de mare și am băut un delicios Sangria.
Citisem în ghid că Basilica Santa Maria del Mar este locul unde majoritatea tinerilor aleg să se căsătorească, lucru care mi s-a părut straniu. Interiorul este frumos, ca al tuturor clădirilor în stil gotic, dar nu m-a impresionat în mod special. Ne-am îndreptat mai apoi spre Muzeul de Istorie Catalană, muzeu pe care mai încercasem să îl vizităm cu 2 zile în urmă, dar era închis. Dacă ajungeți aici și chiar vreți să citiți despre toate exponatele și evenimentele rezervați-vă cel puțin 3 ore și nu vă duceți spre seară, altfel riscați să pățiți ca noi: încă 5 minute și ne închideau în muzeu.
Ziua 4
Hotel – Parcul Guell – Stadionul Camp Nou – Hotel
Într-o așa zi frumoasă de primăvară nu puteam vizita altceva decât Parcul Guell. Situat în nordul orașului, destul de departe de tot ce văzusem până atunci, parcul ocupă o suprafață mare, zona monumentală fiind construită de Gaudi la cererea contelui Eusebi Guell care dorea un loc pentru aristocrația Barcelonei. Ca să ajungi acolo de la metrou pe jos este un drum destul de lung pe niște străduțe care urcă parcă neterminându-se niciodată. Cu siguranță există și autobuze care duc până acolo, dar noi nu știam ce ne așteaptă. Pentru a intra în zona monumentală am stat la coadă o oră – era multă lume și nu dădeau voie decât unui anumit număr de oameni să intre în același timp. Deși eram acolo de pe la 11, a trebuit să ne facem de lucru până la 13.30, timp în care am vizitat casa unde a locuit Gaudi și am stat pe o bancă la soare amuzându-ne de papagalii colorați care se credeau guguștiuci. Și partea parcului prin care te poți plimba fără taxă este frumos, găsești mese de picnic unde se mănâncă, sunt alei mărginite de palmieri și cactuși și urcușuri și coborâșuri.
Când într-un final am putut intra în zona monumentală, ne-am plimbat, am admirat arhitectura lui Gaudi, tunelurile și coloanele cu forme ciudate și am încercat să facem câteva poze fără să se vadă cât de multă lume era pretutindeni. Deja era destul de târziu așa că am luat-o din nou pe jos spre metrou în căutarea unui loc unde să bem o cafea. Din fericire, nu ai cum să te rătăcești fiind plin de indicatoare până la metrou chiar dacă este la 1 km distanță.
Următoarea oprire a fost stadionul Camp Nou. Dacă mergeți acolo aveți grija la ce coadă vă așezați. Noi era să cumpărăm bilete pentru meciul de săptămâna următoare. Nu vă lăsați păcăliți de prima coadă pe care o vedeți, ci urmați indicatoarele spre Camp Nou Experience. Vizita în sine este compusă dintr-un traseu lung în care este prezentată istoria clubului FC Barcelona, trofeele, se găsesc foarte multe ecrane interactive, se vizitează vestiarul, capela, cabinele comentatorilor, și evident se iese pe stadion. Totul este foarte modern și turul se încheie cu o cameră cu ecrane imense pe care rulează secvențe din meciurile Barcelonei.
Am încheiat ziua cu o plimbare pe La Rambla, în căutare de suveniruri. Vă recomand magazinele de dulciuri, mai ales Vicens de unde poți gusta înainte să cumperi – fac numai bunătăți.
Ziua 5
Hotel – Palatul Guell – Aeroport
Fiind ultima zi, a trebuit să eliberăm camera și să găsim un loc să lăsăm bagajele. La o căutare rapidă pe net am găsit Locker Barcelona, situat central și aproape de metrou. În acea zi intenționam să trimit și două vederi și, după cum citisem pe net, trebuia să cumpărăm timbre de la un Tobacco shop așa că eram cu ochii în patru. Nu a fost greu de localizat, a apărut chiar în drumul nostru. Mi-a trebuit același tip de timbru pentru a trimite vederile către România și SUA și au ajuns în 7, respectiv 10 zile.
Eram triști că părăsim Barcelona în seara respectivă așa că ne-am răsfățat cu un cappuccino la un Starbucks găsit din întâmplare. Privind pe geam nu puteam să nu mă gândesc că îmi va lipsi acest oraș colorat și imprevizibil, iar priveliștea de unde stăteam parcă îmi făcea în ciudă.
Rămăsesem cu un singur loc pe care îl căutasem și nu îl găsisem în zilele trecute. Ne-am aventurat în căutarea lui și se pare că experiența zilelor petrecute pe străzile Barcelonei ne-a învățat să ne descurcăm numaidecât, găsind Palau Guell din prima. Palatul a fost reședința contelui Eusebi Guell, proiectul fiind început de Antoni Gaudi în 1880. Inițial nu m-a impresionat cu nimic, însă cu cât pătrundeam mai mult în interiorul clădirii cu atât mă fascina mai tare. Această clădire este un palat cum nu am mai văzut: de dimensiuni reduse, interiorul ingenios dispunând de multă lumină naturală, exteriorul se îmbină perfect cu clădirile vecine, iar acoperișul poartă amprenta evidentă a stilului lui Gaudi. Am plecat cu o impresie foarte plăcută și fericită că nu am trecut peste această bijuterie de palat.
Fiind ora prânzului, ne-am așezat la un restaurant pe La Rambla care nu mi-a lăsat o impresie bună, chiar dacă mâncarea nu a fost rea. Mă voi alătura și eu celor care zic că restaurantele din acea zonă profită doar de locație, serviciile lasând de dorit. La plecare de pe La Rambla ne-am cumpărat vafe cu ciocolată care au fost foarte bune, dar sunt greu de mâncat din picioare și ne-am umplut de ciocolată. Când am plecat de acolo se înnorase și era destul de frig, așa că am mai rătăcit puțin pe străduțele înguste și ne-am îndreptat cu părere de rău spre aeroport.
Sfaturi și opinii
1. Verificați înainte orele de deschidere a obiectivelor turistice și țineți cont că orele diferă în funcție de anotimp. De exemplu, în perioada când am fost eu încă era ora de iarnă și toate deschideau târziu și închideau devreme.
2. Dacă sunteți studenți ca și noi, nu vă bazați pe reduceri la intrările la muzee. Sunt puține care oferă discount-uri semnificative, iar prețurile sunt destul de mari.
3. Când vreți să mergeți la un restaurant cu specific încercați pe cât posibil să citiți pe net despre locurile care merită. Barcelona este un oraș scump, așa că dacă aveți un buget restrâns nu vă riscați.
4. Tot la capitolul mâncare, încercați puțin din toate. Eu evit pe cât posibil să mănânc creaturi marine, dar ce ar fi fost vizita mea în Barcelona fără să încerc mâncarea tradițională?
5. Sunt extrem de multe lucruri de vizitat, încercați să faceți o selecție. Noi am stat 5 zile și am mai fi vrut să vizităm multe altele. Alegeți în funcție de ce vă face plăcere să vizitați și nu vă grăbiți – bucurați-vă de fiecare loc în parte pentru că pozele, indiferent cât de bune, nu vor ține niciodată loc bucuriei de a te afla acolo.
6. Noi am preferat să circulăm cu metroul pentru că este foarte bine pus la punct și te lasă aproape de orice. Am cumpărat în prima zi acolo Barcelona Card valabil 5 zile și aveam transport gratuit și acces redus la anumite muzee sau chiar gratuit. Per total, își merită banii – gândiți-vă cât de multe vreți să vizitați.
7. Că tot veni vorba de metrou, nu vă speriați dacă atunci când schimbați metroul va trebui să mergeți foarte mult până la cealaltă linie. Ni s-a întâmplat să mergem și mai bine de 5 minute pentru a schimba. Dar măcar veți întâlni mulți cântăreți ambulanți care fac drumul mai plăcut.
8. Oamenii sunt prietenoși, iar tinerii știu engleză, deci nu ezitați să întrebați localnicii dacă nu găsiți ceva sau aveți nevoie de ajutor.
Barcelona este un oraș foarte colorat, viu, creativ și care cu cât te apropii mai mult de ziua plecării cu atât te face să te îndrăgostești mai tare de el. Este un muzeu în aer liber. De la plajă, până la străduțele înguste, de la creațiile lui Gaudi până la muzeele de artă sau istorie – totul se îmbină într-o armonie perfectă pentru a te vrăji să faci o promisiune înainte să pleci: aceea de a te întoarce.
Până acolo și înapoi 
2 Ani.. ce frumos a fost 😀